Pierdut realitate. O declar nula.

Capitolul 1

Introducere

“Rationamentul corect se naste din experienta. Experienta se naste din

rationament eronat. Concluzie: Rationamentul corect se naste din

rationament eronat.”(anonim)

La ^ntelegerea acestor cuvinte suntem contrariati de absurditatea logicii

si izbucnim ^n r^as.

Umorul are un caracter specic (literar, subtil sau n) prin solutii neasteptate,

caraghioase care pot produce ilaritate. Persoanele cu umor sunt acele per-

soane care prin comportare sau prin vorbe, ^n anumite contexte, declanseaza

r^asul.

Simtul umorului este in

uentat de traditiile, cultura, istoria unui popor,

sau difera dupa pozitia pe scara ierarhiei sociale sau dupa etate. Nu numai ca

variaza de la o persoana la alta, dar se poate ca aceasi persoana sa gaseasca o

gluma ca ind amuzanta ^ntr-o zi si ^n alta zi nu, depinz^and de starea de spirit

a persoanei, de evenimentele recent petrecute ^n viata persoanei respective.

Umorul difera de asemenea dupa anumite perioade istorice, multe glume

din trecut nemaiind actualedeoarece a disparut contextul care permitea per-

ceperea lor ca av^and un anumit haz. Umorul poate  usturator prin- satira,

ironie, batjocura; cinic, sau bl^and, binevoitor, plin de ^ntelegere, autocritic.

Lucrarea de fata ^si propune sa depisteze umorul fara a ^ntelege sensul

mesajului. Se vor ^ncerca algoritmii clasici de clasicare de texte si diferite

atribute ale textelor umoristice si neumoristice determinate euristic.

Umorul computational este un domeniu^n care exista unele abordari de gasire

a unui sablon universal pentru generarea si recunoasterea umorului ^n texte.

5

Experimentele testate ^n aceasta lucrera cu privire la recunoasterea umorului

^n texte sunt comparabile cu cele existente ^n domeniu.

1.1 O privire de ansamblu asupra umorului

Comunicarea om calculator nu mai constituie demult un deziderat iluzoriu

al inteligentei articiale. Pentru ca aceasta comunicare sa e una c^at mai

apropiata de comunicarea interumana, calculatorul (va trebui nu numai sa re-

cunoasca, ci si sa foloseasca si umorul. Mai mult, umorul ofera profunzimi ale

limbajului uman- referindu-ne la cel real, complex, un limbaj creativ nu doar

o multime de propozitii standard. Reusind sa modelam ^ntelegerea si gener-

area umorului de catre calculatoare, c^astigam o mai buna imagine asupra

modului ^n care creierul uman functioneaza nu doar ^n privinta umorului

ci a limbajului si cunosterii ^n general. Sunt multe situatii ^n interactiunea

interumana unde umorul joaca un rol important permit^and continuitatea

conversatiei, ^ntarind relatiile interumane. Urmati de paradigma CASA

(Computers are Social Actors)(Calculatoarele sunt actori sociali) ne putem

astepta ca umorul sa joace un rol similar si ^n interactiunea om-calculator.

^In acceptiunea populara, calculatoarele nu vor putea sa foloseasca si sa

aprecieze umorul. Calculatoarele ctionale si robotii au fost mereu imaginati

ca ind fara de umor chiar daca pot utiliza limbajul natural. Dar si sahul a

fost odata considerat ca ind un domeniu al oamenilor iar acum calculatoarele

joaca la nivel grandmaster.

Agentii sociali si inteligenti au devenit o paradigma pentru rezolvarea

si descrierea problemelor ^n stilul oamenilor. Cercetarile ^n privinta acestor

agenti includ capacitatea de perceptie a dorintelor, credintelor si a intentiilor.

Dar precum spune si Roddz Cowie, Daca vom arata emotii la acesi agenti cu

siguranta ne vom astepta ca ei sa aiba si un pic de simt al umorului [Binsted

et al., 2006].

Pentru a ^ntelege umorul trebuie sa-l plasam ^n mediul sau natural, care

este societatea, trebuie mai ^nt^ai sa-i determinam functia utila, care este o

functie sociala. Dintre in

uentele pozitive ale umorului putem mentiona:

 afecteaza atentia si memoria [Baym, 1995];

 faciliteaza interactiunile sociale [Binsted et al., 2006];

 amelioreaza problemele de comunicare [Bergson, 1992];

6

 ajuta la armonizarea unei conversa tii[Bergson, 1992];

 poate stabili un punct comun^ntre partenerii de discutie [Hewitt, 2002];

 face conversatia placuta [Nijholt, 2005];

 contribuie la motivare, la atentie, la^ntelegerea si captarea informatiilor

si dezvoltarea unui sentiment afectiv a mesajului [Nijholt, 2006] [Bin-

sted et al., 2006];

 poate ^nlesni problemele de comunicare ce pot aparea ^n interactiunea

dintre agenti si om, pentru ca umorul este un mecanism primar de

stabilire a individualitatii, ^ntarindu-se raporturile acestei comunicari

(omul se simte apreciat atunci c^and altii ^i recunoscc glumele ceea ce

^mbunatateste [Baym, 1995] [Black and Forro, 1999];

 umorul ^nlesneste comunicarea si ^nvatarea individuala si ajuta la sin-

cronizarea ^nvatarii ^n grup at^at la adulti c^at si la tineri [Binsted et al.,

2006];

 faciliteaza crearea unei^ntelegeri comune, ajuta la generarea solidaritatii

si a identitatii de grup [Binsted et al., 2006];

 reduce stressul [Binsted et al., 2006];

 stimuleaza creativitatea si ^mbunatateste comunicarea, morala si pro-

ductivitatea [Stock and Strapparava, 2006];

 atragerea atentiei auditoriului [Stock and Strapparava, 2006];

 ajuta la memorare [Stock and Strapparava, 2006];

Umorul trebuie sa raspunda unor exigente ale vietii ^n comun, av^and o

semnicatie sociala. Nerespectarea acestor exigente de utilizare a umorului

poate genera efecte contrare pentru care umorul a fost initial creat. Pot

aparea astfel tensiuni de ordin personal si social:

 c^ateodata este greu de ^nteles glumele celorlalti deoarece indivizii, desi

au acelasi set de cunostinte, au rationamente total diferite. Mediul so-

cial al umorului este vast si umorul poate  vazut ca o parte din alte

multe actiuni sociale. Potrivit sociologilor impactul unei glume si a

umorului este foarte mare ^n viata de zi cu zi;

7

 ^n cadrul grupului -umorul se bazeaza pe normele grupului, cunostinte,

practici si probleme, gener^and identitatea umana dar si pe cea de

grup. Vorbim despre o identitate individuala, pentru ca ecare din

cei implicati transmit parti de mesaje care apoi sunt ltrate de ecare

individ ^n parte. Deci se poate spune ca umorul utilizat ^n grup de-

neste grupul respectiv. Unii oameni se pot simti frustrati datorita

ne^ntelegerii umorului celorlalti, si, desi umorul ar trebui sa deten-

sioneze, utilizat gresit poate ^nrautati situatia;

Din in

uentele negative ale umorului putem aminti:

 poate jigni;

 poate inhiba comunicarea din cauza stilurilor diferite de a face glume;

 poate crea tensiuni din punct de vedere profesional

[Black and Forro, 1999]

1.2 Tipuri de umor

Exista numeroase forme si tipuri de umor. Dintre acestea, c^ateva sunt adec-

vate pentru folosire ^n dezbateri, ind deopotriva si cele mai des ^nt^alnite:

 Anecdota: orice ^nt^amplare interesanta care ajuta vorbitorul sa clar-

ice o chestiune. De multe ori cei care dezbat sunt ^ncurajati sa

foloseasca studii de caz sau sa construiasca scenarii. Unele dintre ele

pot capata o nuanta comica, nu doar pentru a capta atentia,ci si pentru

a accentua o anumita idee.

Acordorul: Buna dimineata, am venit sa va acordez pianul.

Domnul Bergovici: Dar eu nu am cheamat nici un acordor.

Acordorul: Stiu, vecinul dumneavoastra m-a chemat [Solomivici, 2002].

 Exagerarea (Hiperbola): exagerarea unor trasaturi, defecte sau a

neadecvarii unei actiuni.

Simon si Dov stau de vorba la cafenea

-^In timpul calatoriei mele ^n Africa, povesteste Simon, am ^nt^alnit un

negru at^at de negru, ^nc^at a trebuit sa aprind lumina ^n plina zi, ca sa-l

pot vedea.

8

-Asta nu-i nimic, spune Dove, c^and am fost ^n Spania am vazut un om

at^at de slab ca trebuia sa intre de doua ori ^ntr-o ^ncapere ca sa-ti poti

da seama ca e acolo [Solomivici, 2002].

 Ironia: folosirea cuvintelor pentru a exprima altceva dec^at ^n mod

normal. De obicei vorbitorul spune opusul la ce se g^andeste sau a ce

asteapta publicul de la el.

Rabinul nu este deloc multumit de atitudinea plina de umilinta a lui

Gelb.

-Mai Gelb, nu esti tu at^at de mare pe c^at de mic vrei sa pari [Solomivici,

2002].

 Revenirea: vorbitorul comite o eroare ^n mod intentionat, numai pen-

tru a reveni si a corecta repede acea eroare (^n cazul unei dezbateri

aceasta metoda poate  folosita pentru a da dreptate initial oponentilor,

si a reveni apoi pentru a arata c^at de gresit ar  fost acest lucru).

-Am auzit ca baiatul tau s-a casatorit. Din dragoste sau pentru bani?

-Din dragoste… pentru bani [Solomivici, 2002].

 Satira: o forma de sarcasm care scoate ^n evidenta lipsurile unei

idei/actiuni/persoane.

Stii bancul cu statuia? Statu-ia tot…

 Subestimarea: transformarea a ceva mare sau important ^n ceva nor-

mal sau chiar mult mai mic/mai putin important dec^at este ^n realitate

Doi ardeleni taiau o bomba cu erastraul. Vine al treilea si ^i ^ntreaba:

- Ma, dar daca explodeaza?

La care ceilalti:

-Apai nu-i bai, ca mai avem una!

 Umorul de situatie: umor care vine din experienta proprie. Puteti

siguri ca publicul nu are de unde sa cunoasca situatia descrisa.

A

at ^n delegatie constata ca si-a uitat papucii acasa. Se aseaza la o

masa si ^i scrie o scrisoare sotiei:

Draga Lea,

Trimite-mi numaidec^at papucii tai. Am scris “papucii tai” indca daca

as  scris “papucii mei” ai  citit papucii mei si mi-ai  trimis papucii

tai. Ce sa fac eu cu papucii tai? Asa ca ^ti scriu foarte clar ca sa

^ntelegi-”papucii tai” si nu “papucii mei”, ca sa citesti papucii tai si sa

^mi trimiti papucii mei…[Solomivici, 2002]

9

1.2.1 Gramatica umorului

Varietatea elementelor si tipurilor care contribuie la crearea diferitelor forme

de umor este nemasurata, totusi aceste elemente trebuie sa contina un in-

gredient de baza si indispensabil: un impuls sau o urma de agresivitate sau

chiar rautate. Asta este tocmai ce lozoful francez Henri Bergson numea o

anestezie mareata a inimii [Bergson, 1992]. Multi teoreticieni ai umorului au

^ncercat sa determine logica sau gramatica umorului. Sa luam de exemplu

urmatoarele glume:

1. Un masochist e o persoana careia, desi ^i place sa faca un dus erbinte

dimineata, face unul cald.

2. Domnule as vrea sa va cer m^ana icei dumneavoastre. De ce nu? Deja

ai avut restul.

Analiz^and cele doua glume, dorinta noastra este de a identica un sablon

care subliniaza cele doua situatii. Gluma masochistului care se pedepseste si

nu^si satisface placerea zilnica este guvernata de regula care prezinta o inver-

sare a situatiei logice. M^ana fetei este perceputa ^n primul caz ^n sensul

metaforic dar apoi ^n sensul de baza. Altfel ascultatorul percepe situatia ^n

doua cadre incompatibile. Mintea lui trebuie sa opereze simultan ^n doua

lungimi de unda. Evenimentul nu este numai asociat unui singur cadru (cum

este ^in cazul normal), ci ^mpartit ^n doua.

^In umor, at^at creatia c^at si perceptia unei glume implica placerea de a

face salt de la un sens la altul. Sablonul comun care subliniaza cele doua

glume este perceptia unei situatii ^n doua cadre incompatibile, care ^si gasesc

un punct comun, ceea ce implica inteligenta. Totusi umorul vine de cele

mai multe ori din perceptia unei relatii ^ntre doua contexte consistente, dar

incompatibile si acest tip de activitate mentala pare sa e^nc^antatoare pentru

intele umane. Tot ce este contrar nu numai obisnuintei dar si simturilor

sau ratiunii sau ceva care lasa loc de interpretare este amuzant. Sensul

logic comun este neviabil pentru uzul practic. Nu poate  reperat, de aceea

trebuie sa ^ncercam sa evitam functionarile cele mai comune. Umorul joaca

un rol important ^n ^nvatarea si comunicarea acestui aspect [Minski, 1981].

Umorul ^n mod sigur se bazeaza pe complicatie. ^In primul r^and sunt

doua scenarii, cel natural si cel neasteptat si de obicei acestea doua sunt ^n

opozitie. Un cuv^ant cheie sau un declansator ^ndreapta mintea ascultatorului

spre o alta viziune.

10

1.3 Teoriile umorului

Teoriile umorului sunt o ^ncercare de a gasi un sablon comun pe baza caruia

amuzamentul este construit. Marile scoli de lozoe au ^ncercat sa gasesca

raspunsuri la scopul si originea umorului, precum si modul de manifestare.

E.M. Blistein identica trei mari categorii: [Blistein, 1964]

 Teoria de superioritate

Potrivit teoriei de superioritate a umorului chiar si cel mai subtil umor

^si are originea ^ntr-o anumita cruzime si placere, altfel umorul vine

dintr-un sentiment de superioritate fata de cei de care r^adem. Pasi-

unea pentru amuzament nu este altceva dec^at un sentiment de maretie

crescuta ^n noi dintr-o conceptie de superioritate ^n comparatie cu in-

ferioritatea celorlalti. Adesea absurditatea, maretia, ciudatenia, inr-

mitatea provoaca r^asul.

Aceasta teorie contine trei parti:

{ orice situatie amuzanta are un c^astigator; Pe parcursul istoriei

oamenii au folosit umorul pentru a concura cu alte persoane,

fac^andu-i tinta glumelor lor. C^astigatorul este cel care reuseste

sa ^l ia ^n r^as pe celalalt. Potrivit teoriei de superioritate oamenii

care nu respecta un standard al societatii tind sa e ridicoli.

{ nepotrivirea este mereu prezenta ^n umor;

{ umorul necesita un elemet surpriza;

 Teoria de nepotrivire

C^and glumele sunt examinate din lumina teoriei de nepotrivire pot

observate doua obiecte prezentate sub un singur concept sau cadru.

Conceptul poate  aplicat ambelor obiecte si obiectele devin similare.

Pe masura ce gluma progreseaza, discrepanta dintre aceste obiecte

devine tot mai evidenta. Teoria de nepotrivire se axeaza pe elementul

surpriza. Umorul este creat dintr-un con

ict ^ntre ceea ce se asteapta

si ceea ce se ^nt^ampla de fapt ^ntr-un text scris. Aceasta are ^n vedere

cel mai evidente forme de umor: ambiguitate, dublul ^nteles care ^n

mod deliberat induce ^n eroare auditoriul, urmata de ultima fraza a

unei glume. ^In acest fel umorul ^ncalca o regula importanta a utilizarii

limbii: Comunicarea trebuie sa e c^at mai clara.

11

 Teoria de eliberare

Teoria de eliberare este de natura ziologica si psihoziologica [Rutter,

1997]. ^n afara ca exprima o batalie ^ntre doua persoane sau un grup

din societate, umorul poate exprima si un con

ict cu noi ^nsine, ne

elibereaza de grija de a  noi ^nsine . Seriozitatea este un stress obisnuit

asupra mintii ^n fata ordinii evenimentelor urmate cu o regularitate, pe

c^nd umorul este o pierdere neasteptata sau o domolire a acestui stress

[Hazlitt, 1963].

Oamenii care sunt tensionati izbucnesc ^n r^as de ^ndata ce tensiunea dis-

pare. Potrivit teoriei de eliberare, elementul central ^n umor nu este nici

sentimentul de superioritate nici noutatea ci sentimentul de eliberare care

vine din eliberarea inhibitiilor.

Sa luam ca exemplu urmatoarea gluma:

Un om intra ^ntr-o cofetarie si comanda o prajitura, dar cum i se aduce

prajitura cere un pahar cu lichior ^n locul ei. A baut paharul si voia sa plece

fara sa  platit pentru el. Propritetarul l-a oprit:

-Nu ati platit lichiorul.

-Dar v-am dat prajitura ^n locul lui.

-Dar nu ati platit nici pentru aceasta.

-Dar nici nu am m^ancat-o [Freud, 1957].

Rezultatul unei asemenea glume este ca ne simtim contrariati apoi ^n

^ncurcatura; dupa aceea r^adem si gasim absurditatea logicii amuzanta. Per-

sonicarea perfecta pentru aceasta teorie poate  gasita ^n teoria lui Sigis-

mund Freud. Freud priveste umorul ca o metoda de a se elibera de cenzura

- termen folosit pentru inhibitiile interne care ne previn sa ne eliberam de

toate impulsurile noastre naturale. Prin cenzura nu se refera doar la impul-

surile de natura sexuala, ci si la cele rautacioase. Teoria de superioritate

a lui Freud se bazeaza pe rautate. El distinge ^ntre glumele nevinovate si

cele tendentioase si desi arma ca exista si glume inocente, acestea foarte

rar reusesc sa provoace o izbucnire ^n r^as ca cele rautacioase. El explica de

ce glumele tind sa e compacte si condensate, cu dublu ^nteles. Este pen-

tru a-i pacali pe cenzorii care vad doar partea nevinovata a ^ntelesului si nu

reusesc sa perceapa dorintele interzise [Freud, 1957]. ^In cele din urma nu

explica umorul doar dupa sensurile acestor dispozitive comice; ele ar  fara

12

sens daca omul nu ar putea, sub acoperire, sa dea fr^au liber dorintelor repri-

mate. Glumele sunt comparate cu visele, pentru ca datorita lor putem a

a

mai multe despre activitatea normala a psihicului ecaruia. Scopul umoru-

lui este de a readuce ^n lumea adultilor placerea care caracteriza copilaria

noastra, c^and nu aveam nevoie de glume pentru a ne simti fericiti.

1.4 Criterii pentru determinarea succesului

umorului

Criteriul prin care se determina daca umorul este bun sau rau depinde ^n

mare masura de gustul si preferintele personale,si, ^n particular, depinde de

stil si tehnica umoristica. Totusi, se pare ca sunt trei criterii de care de-

pinde succesul umorului: originalitatea, accentul si economia. Meritul

originalitatii este de la sine ^nteles; ofera elementul esential: surpriza, care

depaseste asteptarile noastre. Accentul se obtine prin exagerare sau simpli-

care, doua criterii care conduc la efectele umorului. Economia ^n umor nu

^nseamna curaj, ci mici aluzii ^n locul atacului frontal, indicii implicite ^n

locul declaratiilor explicite. Fiecare din aceste trei teorii pot explica c^ateva

dintre tipurile de umor, dar nu pot constitui explicatiile pentru toate tipurile

de umor. Dar umorul este ^n mod sigur cu mai multe fete. Poate  agre-

siv sau poate batjocoritor, poate  inteligibil, poate exprima eliberarea din

tensiune sau libertatea de griji, poate  jucaus, sau inteligent, chiar poate

deveni serios, dar nu poate  fals. Umorul, chiar si la cel mai exagerat nivel

de rautate, nu poate abandona adevarul.

Sunt trei conditii pentru existenta umorului [Veatch, 1998]:

 V Violarea unui anumit angajament al ascultatorului despre cum lu-

crurile trebuie sa e.

 N Receptorul are sentimentul dominant ca o anumita situatie este nor-

mala.

 S Simultaneitate: cele doua conditii anterioare N si V trebuie sa e

prezente ^n mintea receptorului ^n acelasi timp.

^In alta ordinne de idei, o situatie este amuzanta c^nd situatia pare normala

dar ^n acelasi timp ceva apare ^n neregula.

13

Veatch descrie conditia V ca violare a moralitatii subiective, o violare a

lucrului de care este atasat perceptorul. Poate  descrisa cel mai bine ^n acest

fel, pentru ca depinde de ceea ce perceptorul experimenteaza ca violare. De-

pinde de angajamentul sau atasamentul sau fata de o situatie data. Veatch

continua explic^and ca gradul de atasament al perceptorului este important

deoarce o stuatie i se poate parea amuzanta, jignitoare sau neremarcanta.

Descrie acest fenomen cu trei niveluri de angajament si consecinte, relatia

atasament-umor ind descrisa mai bine ^n Tabelul 1.

Perceptorul

Nivel Logica Atasament O ^ntelege ^l jigneste Observa umorul

Nivelul 1 non-V nimic nu nu nu

Nivelul 2 V si N slab da nu da

Nivelul 3 V si non-V puternic da da nu

Tabela 1.1: Scara nivelurilor de de atasament

Factorul de normalitate (totalitatea informatiilor normale dintr-o gluma)

^mpreuna cu nivelul de atasament, au o profunda importanta ^n felul cum

receptorul percepe experienta violarii.

1.5 Umorul din punct de vedere social

Simtul umorului poate :

 individual (doar unor indivizi li se pot parea amuzante unele situatii);

 universal (de ex: clovnii pentru majoritatea oamenilor sunt stimulatori

de umor);

 cultural (de ex: vestimentatia africanilor pot provoca “`socuri “‘cultur-

ale europenilor);

Ceea ce poate pentru un individ este foare amuzant pentru altcineva poate

sa nu ^nsemne nimic. Recunoasterea umorului nu este doar subiectva, ci

este si personala. Umorul caracterizeaza interactiunea persoanelor ^n soci-

etate si raspunsul nostru la acesta interactiune trebuie ^nteles ^n plin context

[Mulder and Anton, 2001]. ^n constructia unui mesaj, vorbitorii si scriitorii

14

pornesc cu niste cunostinte pe care ei le presupun a  cunoscute de mai

multi destinatari si la care noua informatie (cea pe care o vor sa o transmita)

poate  atasata. Presupunerea este bazata pe cunostinte acumulate ale lumii

sau pe experientele cu membrii comunitatii. C^and comunicarea are succes,

asteptarile vorbitorului sau ale scriitorului sunt ^n concordanta cu perceptia

destinatarului si noua informatie se poate lega cu celelalte.

Umorul si comunicarea^n sine depind de acumularea de^ntelesuri^mpartite,

de stilul oratoric al oamenilor apartin^and unei anumite culturi. Comuni-

carea se rupe c^and nivelul de cunostinte anterior acumulate de catre vor-

bitor/scriitor si ascultator/cititor nu sunt la fel. Aceasta este adevarat pen-

tru orice tip de comunicare dar ruperea este ^n mod special evidenta ^n cazul

umorului, a carui perceptie depinde direct de concurenta ^ntre fapte si impre-

sii disponibile at^at vorbitorului/scriitorului c^at si ascultatorului/cititorului.

Sunt multe glume care semantic pot ^nsemna acelasi lucru , dar ^n ter-

meni de pragmatism si cultura pot aparea ne^ntelegeri care pot ^mpiedica

^ntelegerea glumei. Acestea sunt, ceea ce numim “glume culturale”sau “glume

etnice” si ar  dicil sa spunem ca exista glume universale. Poate o gluma

universala este o gluma biculturala. Multe glume etnice sunt interschimba-

bile, depinz^and totusi, de audienta si de cel ce spune gluma. Bancuri despre

olteni pot deveni despre moldoveni pentru oamenii din diferite regiuni ale

tarii.

De ce o iubesc pe Roxanne Quimby?

Pentru ca este verde!

Te gandesti la marijuana, nu? Gresit! Nu fiindca fumeaza iarba. Dolarei? Da! Este plina de bani si stie sa-i foloseasca.  O iubesc pentru ca are grija de mediul inconjurator.

Cine ma cunoaste, intuieste macar ca ma sufoc in Bucuresti, ca sunt un om cu libertate de miscare si exprimare care depasesc oarecum limita admisa….Ca in copilarie alergam atat de mult incat cadeam beata de atata aer proaspat inspirat…in iarba(acolo aterizam!). Si ca vreau sa ma mut la tara. Heh!

O iubesc pe femeia asta pt. ca, desi divortata, cu 2 gemeni, locuind intr-o casa construita de ea pe un teren cumparat cu bani munciti din greu, a gasit forta sa porneasca o afacere extraordinara. Acum probabil numara in jur de 300 milioane de $. Afacerea ei ofera lumii cosmetice naturale, eco, biodegradabile si cum mai vreti voi. Pentru ea este rutina, lifestyle, pentru noi e un trend.

A cumparat 8000 de km2 de padure sa o transforme in rezervatie naturala pentru a pastra biodiversitatea, a facut acte caritabile cu carul…

E o nashpeta, are o fatza aiurea, dar o iubesc pt ca e o super-woman!

Si intr-o zi….voi fi la fel!

Urca Adinutza in autobuz. Azi.

Era super aglomerat, lumea statea in picioare…Ma uit mai bine: un singur loc liber, doar ca pe scaunul de langa sedea in stil hip-hop pericols un tip care aducea cu DMX(muschi, tatuaje, cicatrice pe fata, pe maini…negru de tigan ce era) ii lipsea priza de cocaina.

M-am asezat eu acolo. Individul caruia nu i-ai fi dat mai putin de 20 de ani la puscarie  se uita la mine cu figura de “cum ai indraznit?”. Eu imi scot cartea ostentativ. O arma perfecta pt un tip ca el. Nu ma lasa din priviri…se uita incontinuu. Imi fac curaj si ma uit si eu la el. Si ne uitam unul la altul de la rebel la rebel, de la asasin la “asasin”, de la om la om.  M-a intimidat catusi de putin.  Fiara era acum si mai nervoasa, de ce am indraznit sa ma uit in ochii lui? Eu, calma, disimulam concentrarea unei lecturi grele.

Nu mai e nevoie sa spun cum se uita lumea la el. Sau cum se holba mai nou, la mine.

Casa presei libere. Isi ridica sticla de cola de sub scaun si incerca sa iasa. Eu dau sa ii fac loc animalului, numai ca el sare nu stiu cum peste bara, se uita iar la mine si imi spune: “N-am vrut  sa te deranjez!” si pleaca. Calatorii erau siderati. Creatura aia ingrozitoare n-a vrut sa ma deranjeze. Incredibil.

Ce-am invatat din povestea asta?

Ca oamenii care arata “fioros”…sunt chiar simpatici.

Si am mai invatat ca atitudinea unei femei genereaza violuri, lovituri, hartuiri. Dar si…respectul!

Azi m-am oprit pe o banca, buimacita de ganduri, probleme si telefoane care sunau. M-am asezat. Ceasul era 13:40. “Mi s-a luat, nu mai pot!” am spus cu voce tare. Apoi mi-am cerut un minut de plans, pe care mi l-am si acordat fara sa imi cer explicatii. Am plans. La 13:41 m-am oprit.

Zambeam din nou!

Daca nu frumos, Daca nu fericit in fiecare secunda, plin de energie, cu inima deschisa si cu spiritul aici! Atunci cum pana mea sa traiesti?

Alta posibilitate nu e pentru mine! Asa traiesc eu…

Da-ti lentilele de contact jos, apoi unghiile, parul vopsit… Prinde-l! Ceasul. Ascunde falsul. Renunta la parfum.  Dezbracta-te si mergi cu mine in simplitate … e prea cool cararea.

Azi am sarit un gard…mic, ma grabeam si se uita lumea la mine, la disperarea mea sa ajung la timp! Am topait printre mucuri de tigara aruncate pe jos in zig-zag in drum spre serviciu si ma gandeam ca le-a aranjat cineva special pt mine…radeam! Si la orice “obstacol” de asfalt eu sar in sus! A fost amuzant..masinile treceau, masculii comentau! Cine-i aude?

Sunt o norocoasa ca sunt asa! Vorbeam cu un amic care imi spune: wow…ce filosofie de viata ai:  Ma cac, deci exist!

Da, cutarescule! Ma bucur de fiecare cacat din viata mea. Pot sa-ti demonstrez ca si porcariile ma fac sa simt, sa traiesc, sa ma iubesc din ce in ce mai mult…sa iubesc, cu putin noroc, chiar si pe tine, papusa!

Trece viata prin mine, iar eu  o simt…e ca o pana cu tus mov care iti zgarie un desen portocaliu pe piept, iti baga un cutit de jeleu verde  in inima, te excita cu o muzica tare in urechi, un sushi in gura, un jet de apa rece pe coloana, apoi  ingramadeste un buchet de flori galbene in nari si te face sa sari in sus de bucurie la fiecare secunda!

Numai ca tu esti in sedinta si nu poti  sau ai colegii de birou langa tine!

Pentru ca sunt vie, am spirit!

Si…JUR!

Maine o sa incerc sa zbor!

Va pup…

Aceasta este intrebarea!