Pierdut realitate. O declar nula.

Archive for Noiembrie 2008

Imi spune un tip care ma cunoste destul de bine „Ai foarte multa incredere in tine. Mi-ar placea sa am si eu doza asta”. Iar eu, deloc superficiala in relatiile cu altii, dar nici cu mine, am aprofundat problema: de unde am eu atat de multa incredere in fortele mele?

Pai sa va povestesc, dar pregatiti-va ca nu e chiar fani! doua puncte..

Pentru mine viata a parut la inceput o lupta pe care am transformat-o zambind si cu sfidare intr-o provocare! De mica mi-a placut sa am curaj, sa ma lovesc daca e cazul, sa inveselesc oamenii din jur si sa rad cu gura pana la urechi de mine. Inca de pe atunci am vazut autoironia o arma a omului care e pe o treapta mai sus (e un cliseu, dar functioneaza)! Multi se lasa indusi in eroare, cred ca eu am o parere jalnica despre mine. Nimic mai fals!

Am ajuns in liceu si a inceput sa mi se contureze feminitatea (proces neterminat). O tipa bruneta, cu tenul impecabil, cu un zambet inocent e acuzata de reactii ciudate si instabilitate emotionala. Not guilty!Aveam gasca mea de fete normale, pentru ca frumusetzile din liceu nu aveau mai nimic sub vopsea (de obicei blonda. Se poate spune ca sunt blondofoba daca urasc blondele? Ca le urasc. Si pe alea vopsite, odata contaminat, scapi greu de virus).

Nu am complexul „fratelui cel mic”, dar a fost interesant sa cresc, sa incerc sa stau in cap, in maini, sa fac roata si pod spre mintea alor mei si sa le arat ca sunt mai buna. Nu vrea nimeni sa dovedesti ca tu esti mai bun. Dar vrei tu asta! O ai in sange din momentul in care ai venit de la maternitate si microbul ala cu privire-laser iti intuia jucaria cu care urmeaza sa te joci si sarea pe ea, si sarea, si sarea…pana ai aflat adevarul si atunci…l-ai iubit!

Intre timp, am fost responsabila, serioasa si mi-am depasit problemele cu multa incredere si cu speranta ca daca dai tot ce ai mai bun, primesti cel putin tot atat. A urmat primul an de facultate si inca din primele luni, primul job, apoi al doilea, al treilea… daca facem socoteala, vreo 2 ani si ceva am cam lucrat prin mass-media asta sau cum i-o zice (hai sa punem si norocul!). Am cunoscut pana acum sute de oameni, mii posibil! Am vazut in unii reflexia mea, mi-au oglindit fetita incruntata care in urma cu nici 2 decenii isi tundea zero toate papusile si o astepta pe mama de la serviciu cu salata delicioasa din frunze si pietricele. Era speranta ca mamei o sa ii placa, dar stiam ca nu primesc laude! Acum femeie in toata firea, posed aceleasi „atuuri” de utilitate indoielnica si construiesc totul…din nimic! Si pana acum, am reusit de fiecare data!

Raspunsul e, nu e printre randuri sau nu exista!

Tind sa cred ca increderea mea in oameni si speranta ca se simt bine cu mine nasc chestia asta pe care tu o apreciezi asa de mult, prietene! Altminteri, nu as avea vreun rost!

Ea, 21 de ani, o Lolita contemporana, desi rupe limba lui Voltaire asa de fan, nu se da mare cunoscatoare de limbi. Are o talie pentru care vedetele de la Hollywood ar taia in carne vie! El, mai in varsta, ii plac fetele cu acadele si picioare de gazela, e afemeiat, ca orice barbat care se respecta!

Scena 2, actul 1:

-Fetito,  lumea e pe cale sa ne ia la rost! E un must heav de sezon sa critici barbatii care ies cu minuni ale naturii! Si natura o sa-mi ceara ce i-am luat! Adica tineretea ta! O sa mor mai tanar! Te las pe tine sa-mi cresti copiii… Societatea asta imbecila, care aplica regulile ei inventate de oameni simpli, o sa-mi ceara sa renunt la tine!

(respiratie grea)

Ea:E un risc pe care mi-l asum! Maturitatea si sentimentele pe care le trezesc in mine prezenta ta (si in absenta, existenta ta) imi sunt suficiente sa fiu fericita indiferent de circumstante!

(Imbratisare, sarut)

El:Ah, daca ai sti cat de mult asteptam sa ma aduca cineva la viata! Sa redescopar sentimente pierdute in inima asta uzata de rutina si tigari! Ia o gura de votca sa ma vezi mai tanar!

Ea:(Ha! ha! ha!) M-ai facut praf!

El:Te trag pe nara sau te iau pe limba?

El:(Sarut pe frunte)

Ea:Te iubesc! (spune ea cu lacrimi in ochi si ingrijorare)

El:Si eu te iubessss…

TAIATI! Barbatul nu-si recunoaste niciodata sentimentele! Unde ai citit tu asta? E in scenariu? Nu! Jucam sau ne credem la „Sclava Isaura”?

Motor!… Actiune!

Etichete: ,

V-am ametit cu povestile mele aiurite. Gata! Cobor cu picioarele pe pamant! Ma gandesc din ce in ce mai serios la cum o sa arate viitorul meu. Va prezint…mydream

… lumea mea de la 30 de ani (mai am aproape un deceniu sa realizez asta), in imagini.

Nici nu mi-a trecut prea bine vechea iubire, ca m-a traznit alta!
Am crezut intotdeauna ca o femeie se poate indragosti de un tip gay. Nu, nu se poate! E predispusa… Ete asa! poate il considera o provocare! Ca pana la urma gay-ul nu s-a nascut gay si i-or fi parvenit si lui vreodata o pereche de picioare epilate si subtiri, o fi incercat si el impeltitura dezstramata pe fatza, nu pe dos. Si, in definitiv, cine stie ce slute sau grasane au bantuit prin nadragii lui, lasati macar o data in viata la voia intamplarii, in mijlocul drumului. Se gandeste ca ea, in patul ei cu saltea pe arcuri, deghizata intr-o politista fara pic de milostenie ii altoieste cateva pulane, pana isi recunoaste orientarea sexuala corecta. Si poate ea, femeia fatala, il corijeaza pana la nivelul oaselor. Ea, Prima Femeie, Zana Zanelor, ar putea sa-l converteasca! Uite ca mi s-a intamplat si mie asta.
Cred ca imi pun inima artificiala pana la urma.
Intre timp, ramane sa distribuim rolurile…

Tallulah

Posted on: Noiembrie 5, 2008

Posted on: Noiembrie 5, 2008

scumpul meu: veneam de la metrou de la costin georgian
scumpul meu: si vad o baba
adina: asa…
scumpul meu: cu un baston
adina: 🙂 nimic suspect pana aici
scumpul meu: nu vedea bine, vedea ea ceva, dar tot folosea bastonul
scumpul meu: si am ajutat-o sa treaca o alee si strada
scumpul meu: intre timp, mi-a povestit ca i-a plecat sotul de acasa sa se imbete
scumpul meu: si l-am cautat impreuna pe ala printr-un bar
adina: eu te asteptam acasa, iar tu umbli cu babaciuni :))
scumpul meu: noroc ca am dat de el
scumpul meu: barul „broasca verde”
adina: o arzi prin baruri.
scumpul meu: nu mai, patratzel, doar am ajutat o baba
adina: broasca cu bastonul pe spinare
adina: bv, iubitu’, cu babele inainte!
scumpul meu: in fine, am facut o fapta buna
adina: si era simpatica baba aia?
adina: trebuie sa mai faci inca vreo 10 mii, ca sa ajungi in Rai
adina: ai putea sa-ti faci si tu o lista cu fapte rele
adina: am putea sa consolam impreuna fostele prietene pe care le-ai inselat, de 3 numai eu stiu!
scumpul meu: mi s-a parut de cacat situatia, ala se duce la birt si o lasa pe asta aproape oarba pe-acasa
adina: asa se manifesta iubirea la 70+ pentru mos
adina: iar pt. baba, vezi tu, iubirea orbeste!

De departe, pare a fi o replica folosita cam des in spitalele din Romania. Si nu vine din partea pacientzilor, mai grav, din partea celor deghizatzi tot timpul anului in doctori.”De tine depinde sa te faci bine, daca intelegi ce vreau sa zic!” Unii inteleg, altii nu se fac bine!
Mai de aproape, seamana cu intrebarea Halloweeniana, aici inversata, care nu-si pierde, nici asa, sensul…
Nu e! Intrebarea asta dilema mi-am pus-o eu in fiecare seara a ultimelor 3 zile, de vineri incoace!

  • Vineri seara, adunare in CLUB Downstairs, bem! Cu cativa prieteni de bune si rele plus altii doar de pahar, am dansat toata seara pana am simtit cum iese fiecare picatura de alcool prin pori. De 6 ori am transpirat, de 6 ori m-am uscat! Dar pana sa vina alcoolul la noi: chelnerul de la masa noastra (cu niste cornite haioase) zambea. Imi plac chelnerii care zambesc! Dumnezeu stie ca le mai zambesc si eu lor! Dar, sa pastram proportiile, fa-ti treaba, esti chelner, drace! Ne tratatzi sau… stiti ce urmeaza!
  • Sambata seara. Ora 20:00 Valea Regilor. Ne asezam la o masa. De ce cafenea apartinem? Ora 21:00 Valea regilor. „Tipa aia e! E pe partea noastra, am vazut eu: aia pe care ii serveste acum au scaune la fel ca noi!” Zambet larg! O narghilea, un campari orange pentru „domnisoara”(as vrea eu!) si 2 beri pentru baietzi. Da, am iesit cu 2 tipi! Hai nu ma invidiatzi acum, nu e mare chestie, mai ales ca dupa jumate de ora a venit si prietena lui! Da, are prietena. Prietena lui tocmai a stat 5 zile in New York si spunea ca a facut niste tranzactii destul de paguboase (transformase Leii NEuro, euro in dolari si i-au mai aplicat si un 10% comision „ca putem si tu nu ai cum sa carai”, tre sa iei in calcul orice posibilitate in tara lor). So, why choose New York? Oricum, cert e ca la ora 22:00, pe Valea regilor vine agale pe-o camila ametzita lasand in urma norul traditional de fum, narghileaua. Intrebare: „Aici nu aveti ceai, dar cei de la masa asta de langa noi beau ceaiuri calde. Putem sa comandam alaturi?” Nu avem voie, ce sa mai lungim vorba (sunt bodegi diferite si cik nici nu prea se inteleg intre ele)! „Si daca il beau in picioare, acolo, pe terenul lor (nu era nicio masa libera)?” Nu se poate bea ceaiul in picioare mi-a explicat tipa (eu pot sa fac si pipi din picioare, la o adica! Dar daca ea zice ca nu, asa sa fie! Mai ales ca eu sunt innebunita dupa reguli, imi place sa cunosc ce incalc…) Fie voia ta, stapana! Nu dormi tu aici, iar prietenii mei lovesc femei necunoscute…la cerere!
  • Duminica ora 14:00 Unirea, Magazinul Diverta, singurul in care merita sa intri, d.p.m.d.v. Caut o carte..hmmm” Octavian Paler? Neah… Dan Puric? L-am citit! Eu si inca alti 50.000 d oameni. Carora vreau sa le explic ca eu l-am vazut pe Dan Puric in Idolul si Ion Anapoda la TNB inainte sa-i vad fata nefericita pe coperte si am crezut ca e a doua mea mare dragoste, dar realizasem ca, temporar, mi-am dat ratiunea afara pe usa. Cred ca e totusi… prima! Beigbeder, nimic nou! Hopa…„Fetele bune ajung in rai, fetele rele ajung unde vor ele!” Alt ghid „must have” pentru pitzipoance? Come on! Bai, nene si eu tot carte vreau, deci daca pretindem ca suntem oarecum intelectuali, hai sa nu ne dam coate? Vrei? Pazea…ete te! Bruckner „Iubito, eu ma micsorez„, asta suna misandrina rau, o miros, ii simt momentul fecundarii:2007…fresh! Ah! Pascal, fa-ma fericita; alunga-ma si cheama-ma in acelasi timp! Iubitule, si eu devin din ce in ce mai mica in fata vanzatorilor!

Si, hai sa nu bag alt post, ingramadesc vorbele tot aici ca sunt putine. Am vazut un film extrem de interesant, dur, tragic, pasional. Se numeste Admiral, „Адмиралъ”(din 2008), un film facut bine rau de rusi. Iubirea pentru care se lupta pana la capat…

De ce sa trag eu tot timpul concluzii?

Descrierea IMDB. Click pe poza!

Admiral Movie

Admiral Movie